O poveste în plus sau Introducere

Ghici cine a revenit in blogging.

Pentru cei care au mai trecut prin literele mele sunt cel care s-a aflat in spatele proiectelor Bucurestiviaiasi si Terci de Bucuresti. Iata ca sunt deja la al treilea blog serios din „cariera”. L-am sters pe primul intr-un acces de tristete si de iritare fata de micimea lucrurilor pe care le scriam. Fata de Terci, bucurestiviaiasi mi-a fost infinit mai drag. Terciul a avut avantajul de a fi mai popular, de a capata mai muta atentie, dar peste el a venit vara si oricat de mult m-am chinuit sa scriu de la Iasi, pur si simplu nu puteam sa ma concentrez pentru a scoate ceva inchegat.

A trecut ceva timp. Am mai incercat sa fac doua bloguri, dar nu am trecut la faza cea mai importanta: scrisul. Ma uitam la template-ul acela gol si nu puteam sa-l vizualizez umplut cu literele mele. Nu stiu de fapt de ce insist atat de mult sa consum alfabetul. Probabil pentru ca vocalul ma distruge. Nu suport sa ma aud, nu stiu sa pronunt „r” si „l” si chiar daca pentru ceilalti este adorabil, eu as pleca din fata mea daca mi-as vorbi.

Am ajuns, iata, la al treilea blog. E noaptea de Mos Nicolae. Cadouri n-am primit, dar nici nu merit. Mi-am cumparat singur niste salam de campofrio, am niste paine, astfel incat imi voi face un minunat sandvis de 6 decembrie. Ghetele imi sunt in cutie. Am crescut, nu le mai scot. Asta-i paradoxul. Desi crestem, numarul la pantof evolueaza, cadourile sunt mai putine de la an la an. De fapt eu l-am urat pe Mos Nicolae tot timpul. Portocalele, bananele si ciocolatele ma scoteau din sarite. Marea problema era cand primeam aceleasi cadouri si de Craciun. Eh, dar ramasesem la prezentare.

Poate unii dintre voi nu ma cunosc. Numele nu spune mare lucru despre mine, dar sunt Vlad Andriescu. Am ajuns, surprinzator, la 20 de ani si curand voi face 21. Am ajuns in anul 2 la FJSC. M-am nascut pe final de iarna `89 la Iasi. 6 februarie a fost glorioasa zi cand mama a fost dusa la Maternitate de Dacia Sport a vecinului Nicu de la etajul 1. Traiesc in Bucuresti de aproape un an jumatate si inca sunt fascinat de oras.

Ce va fi scris aici nu imi pot da seama. Stiu ca incep sa scriu doar cand simt puternic nevoia asta. E o anumita stare de gratie care se revarsa asupra mea si imi permite sa ma asez cu laptopul in brate si sa insir cuvinte. Uneori scriu povesti, alteori pur si simplu ganduri, dileme, amintiri. Povesti n-am mai imaginat de multa vreme…

De ce ganduri de noapte? Simplu. Nu pot sa gandesc ziua. Lumina diurna si agitatia exterioara ma transforma. Imi ocup zilele dormind, iesind din casa, facand cele mai stupide lucruri pe internet, spaland rufe, facandu-mi de mancare, cautand prin unghere ascunse ale frigiderului sau dormind din nou. Abia cand se lasa noaptea, cand se termina agitatia emisiunilor de prime-time, atunci incep sa functionez cum trebuie. Stiu ca nu este programul ideal, de multe ori cedez si pierd ambele perioade ale zilei, dar nu imi pot forma alt stil. De cele mai multe ori am scris noaptea. Tot ce am mai drag au aparut din noapte si din vibratiile muzicii. Pentru un om lipsit total de ureche muzicala sunt surprins de efectele muzicii asupra mea.

Dupa cum bine si-a dat seama cineva de curand, nu-mi place perioada in care traiesc. As fi vrut sa ma fi nascut in anii 50, sa prind tineretea in 60-70. Mi-ar fi placut ca in camera mea sa nu existe calculatorul, televizorul plat si cele doua telefoane mobile. Un pat mic, un lampadar cu un fotoliu intr-un colt, iar pe masuta de langa un aparat mic de radio. Inghesuite pe masuta cateva carti. Un pick-up, viniluri aruncate pe jos, o masina de scris…Din toate astea am in camera doar masina de scris. Mi-ar placea ca intr-o zi sa o folosesc si chiar sa mearga. As mai fi vrut sa prind un concert Pink Floyd, Queen si poate Woodstock-ul. Lumea de azi e un epigon ieftin al visurilor mele.

Nu stiu daca il voi sterge si pe asta. Merg pana la capat cu el si nu stiu unde voi ajunge. Sa nu va surprinda paradoxurile sau tendintele de ipocrizie. Tind sa ma contrazic pe mine foarte des, sa imi schimb parerea usor.

Lectura placuta si … sper sa invatati ceva impreuna cu mine.

Anunțuri

2 gânduri despre „O poveste în plus sau Introducere

  1. Orice început merită sărbătorit, așa că BINE AI REVENIT în blogosferă! Am trecut și eu prin faza de rebranduire, dacă pot să-i spun așa, deci știu senzația aia nenorocită de „Hai s-o iau de la zero!” Cu toate astea, eu nu mi-am șters blogul cel vechi. L-am păstrat ca să mă amuz pe seama mea, ca să râd de ce bazaconii scriam în urmă cu ceva vreme și ca să fiu motivat să mă autodepășesc.

    Sunt oarecum surprins că ești atât de aspru cu tine însuți. O să treci peste faza cu „l”-ul și „r”-ul (care, da, până și mie mi se pare adorabilă). Cu toții învățăm să ne acceptăm așa cum suntem, cu bune și rele. Te înțeleg când spui că scrii mai bine noaptea. Funcționez după același principiu, doar că n-o spun la multă lume, ca să mă scutesc de priviri dubioase.

    Sunt momente în care și eu simt că n-am ce căuta în perioada asta de timp, dar n-am ce face… Mașina timpului nu s-a inventat încă și poate că nici n-o să se inventeze vreodată. Nu-mi rămâne decât să tac și să-ndur, vorba colegei mele de apartament.

    Acestea fiind spuse, nu vreau să mă lungesc prea mult. Îți doresc să ai parte de mulți vizitatori și să scrii articole cât mai interesante.

    Succesuri! 😉

  2. Another year, another blog… and so the saga begins. O sa urmaresc aceasta calatorie la fel cum le-am urmarit si pe celelalte doua, din Rahova si pana in Tichilesti, pana unde te-o duce pe tine rabdarea(ca doar asta lipseste). Un adevarat Don Quixote al bloggingului se ia la tranta cu moara de vant cu numarul 3(trei) si de data asta sunt sperante mai mari si pentru ala micu’. Norocul fie cu tine, dar te sfatuiesc calduros sa bati cat mai multe randuri cat inca sunt noptile lungi ca altfel intra in sablonul prestabilit :-). Inainte, brav cavaler!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s